Wednesday, 24 December 2014

Nu am disparut!

Sunt sigur că toţi respiraţi uşuraţi acuma văzând că nu am dispărut de pe blogosferă. Cum sunt deasemenea sigur că deşi nu am primit nici un mesaj plin de îngrijorare din partea voastră voi aţi fost terifiaţi în aceste 5 săptămâni de inactivitate. Aşa că voi profita de ocazie ca să vă cer iertare, motivul pentru care v-am lăsat de izbelişte este că m-am apucat de un nou proiect. Vă ziceam într-o postare anterioară că am de gând să scriu o carte într-o bună zi aşa că m-am apucat exact de această activitate.
Lucrările merg bine, manuscrisul are deja vreo 14 000 de cuvinte şi e plin de greşeli gramaticale după cum v-am obişnuit numai că de data asta sunt în engleză. Talentul îmi cam lipseşte şi el aşa că nu o să am vreun best seller prea curând. De ce m-am apucat atuncea de o muncă titanică ce mă lasă mai în fiecare zi frustrat şi nervos pe mine însumi datorită lipsei mele de creativitate şi talent? Just because. După cum o să observe şi o tanti blogariţă care şi a luat rămas bun de la noi. Când ai virusul în sânge nu ai cum să scapi, indiferent. Chiar dacă crezi că poţi să mergi pe alt drum sau că este un lucru inutil etc Într-adevăr poate nu o să mai te scarpini dar de mâncat o să te mănânce o viaţă întreagă. Eu nu vă mai spun că am ajuns să am conversaţii cu mine însumi în staţia de autobuz gen dialog pentru personaje, eu sper că e doar microbul ăsta de a scrie şi nu vreun diagnostic de personalităţi multiple.
Anyways mi-am făcut şi eu brad, de ăla la reducere că v-am mai spus doar că sunt zgârcit. Mi-am luat unu artificial la mâna a doua care e un gigant de mi ocupă juma de sufragerie şi am dat numai 15 CAD pe el. Deşi pe cutia lui scria 250 de parai. Din păcate pentru mine nu a venit şi cu baza aşa că am căutat de nebun o bază pentru brad într-un final am văzut online că au la canadian tire aşa că am dat o fugă până acolo şi mi am luat şi bază care m-a ajuns 15 CAD + taxe deci m-a costat mai mult decât bradul. Eu anul ăsta nici nu vroiam să mi bat capul cu copaci şi alte nebunii dar când i-am aruncat toate ornamentele lui Laurie când ne-am mutat i-am promis: ‘Don’t worry baby I will get you a better tree next Christmas.’ Acum pus în faţa ochişorilor verzi şi ticăloşi de mari ai lui Laurie a trebuit să mă ţin de cuvânt.
În fine copacul ieftin, ornamentele nu. Eu m-am dus la Dolarama că acolo sunt ieftine dar fiind copacul baban, aşa m-a ajuns şi cheltuiala. Şi uite aşa am văzut (cu lacrimi în ochii) cum mi se duce bonusul de la muncă pe globuri stele şi alte nebunii. Nu vă speriaţi nu am spart mii de dolari pe globuri, bonusul meu de la muncă fiind doar 150 de dolari. Mult pentru România puţin pentru Canada mai ales când branşa noastră a fost cu un milion în plus faţă de anul trecut. Şi nu este nici o coincidenţă că de când am ajuns eu la firmă fac şi ăştia bani. Ultima dramă de la birou a fost că numai ştiau cum să mă mai împartă, aparent au ajuns la concluzia că nici eu nu pot să fac chiar totul şi au avut o întâlnire ca să vadă unde sunt mai "eficient".
Şi ca să vă dau un exemplu să vedeţi ce frumos e în Canada la locul de muncă, am avut inventar de sfârşit de an. Procedura e să îl trimitem pe cel responsabil cu depozitul să numere marfa din depozit după care vine şi îmi dă mie listuţa, eu compar lista cu ce am în sistem şi dacă îmi dă ok e bine dacă îmi dă cu virgulă Je trebuie să se ducă să facă o a doua numărătoare. Din vreo 37 de pagini omul meu nu cred că a numărat corect una. Până când la un moment dat deja mă enervasem mi-am luat paginile şi m-am dus singur să număr.
În fine ca să revin la brad, a ieşit foarte frumos şi v-aş arăta şi poze dacă nu mi-ar fi decedat definitiv şi telefonul meu adus din Românica. Probabil că e de la baterie sau ceva de genul da nu am avut timp să mă uit şi la el. Oricum Laurie şi cu mine ne am decis să ne oferim crăciunul ăsta cadoul tehnologiei şi o să ne cumpărăm şi noi o tabletă dar când or fi şi ele la reducere că acuma sunt extravagant de scumpe şi am mai precizat deja că sunt zgârcit.
Numai zic că mândra m-a înjunghiat pe la spate şi în fiecare zi a mai cumpărat câteva globuri şi încă câteva luminiţe că nu i se pare ei că pomul nostru e destul de frumos. Nu mă plâng totuşi că produsul finit e foarte frumos de o să-l ţin în sufragerie până la vară. (ca să se amortizeze cheltuielile) Aşa că dacă o să vedeţi poze cu copacul meu prin februarie (când sunt tabletele la reducere) să nu vă miraţi.
În fine ca să nu lungesc mult vorba căci sunt sigur că toţi aveţi probabil pregătiri de făcut eu vă urez un Crăciun fericit cu multă bucurie şi sănătate şi la cât mai multe cadouri (primite nu date).



Saturday, 15 November 2014

In trend: Să facem o Denunţare!

Dacă şi voi aveţi un cont de Facebook pe care îl vizitaţi plictisiţi la muncă ca şi mine atunci sunt sigur că aţi observat recent invazia asta de mesaje electorale şi provocări pe toţi pereţii prietenilor voştri. Ba te provoacă unu să pui poze cu desene animate sau să ţi torni gheaţă în cap. Ba te mai invită vreunul să te duci la miting pentru candidatul cutărică etc.
Şi eu m-am lăsat atras în această capcană a Facebook ului şi motivat de pasiunea prietenilor de pe mai sus numitul site am început să mă gândesc acerb la soarta României şi la ce e de făcut. Căci deşi membru al diasporei încă mă gândesc la patria mumă cu drag după cum sunt sigur vă gândiţi şi voi. E greu totuşi să găseşti o soluţie după atâţia ani de guvernare tiranică a unor partide. Căci drept vă spun au condus ăştia ţara ca un adolescent fiţos jucându-se cu portofelul părinţilor. Deci ce e de făcut? Să mergem la vot să schimbăm un ticălos cu un altul? O fi şi asta o soluţie, nu zic nu dar trebuie să mai aşteptăm ceva ani să vedem rezultate. Deci ce e de făcut? Asta dragilor a fost întrebarea ce mi-a stat pe creieri de când au început ăştia campania. Asta până ieri, când lovit de o puternică constipaţie m-am aşezat pe tron.
Adevărat grăiesc când vă declar că nu e loc mai potrivit să te gândeşti la politică şi politicieni decât buda. Vă spun cu mâna pe inimă că e ceva mistic despre ovalul ăsta de porţelan care îţi pune în mişcare sucurile, pe alea intestinale dar mai important pe cele creative. Şi uite aşa în timp ce expulzam răul şi inspiram binele am combinat în mintea mea politicul cu trendul provocărilor de pe Facebook după cum urmează.
Data viitoare când când o să vă aflaţi pe holul unui spital şi o asistentă o să vă şoptească imperativ să lăsaţi "ceva" şi pentru doamna doctor. Când în clasă, doamna profesoară o să ţi zică că ar trebui să îi cumperi cartea căci o să te "ajute" la notă. Când o funcţionară sclifosită îţi explică cum puţină "atenţie" pune aparatul birocratic în mişcare. Când tovarăşul miliţian lungeşte vorba că tu "boul" să realizezi prin ce drame materiale trece el.
Atunci dragilor vă provoc să ţipaţi. Să ţipaţi ca din gură de şarpe următoarele: 'Haoleeeeeu! Nenorocita asta mă omoară. Săriţi lume că ticăloasa îmi cere şpagă.' Dacă în acele momente puteţi să şi arătaţi cu degeţelul persoana în cauză cu atât mai bine şi continuaţi pe ritmul ăsta:' Oameni buni săriţi! Hahalera asta vrea să i-a mâncarea de la gura copiilor mei. Lumeeee! Nenorocita (puteţi să adăugaţi şi numele persoanei în cauză) cere şpagă să mă trateze.' Trebuie să menţineţi tonul până ce o mulţime alarmată se adună în jurul vostru sau persoana în cauză fuge ruşinată de la locul faptei. Pentru un efect sporit vă îndemn să urmăriţi showuri ca vacanţa mare şi să copiaţi de acolo mimica necesară dramatizării.
Ţin să vă atenţionez totuşi că această tactică este viabilă numai când alţi oameni sunt în jurul dumneavoastră. Cu cât mai mulţi cu atâta efectul este mai mare.Şi să nu vă fie ruşine să vă tăvăliţi un pic pe podeaua sau să vărsaţi câteva lacrimi. Orice e permis atâta timp cât cel în cauză se simte admonestat public pentru faptul că v-a cerut şpagă. Repetaţi ori de câte ori este necesar. Dacă persoana care v-a cerut şpagă este ascunsă într-un birou atunci este indicat ca la ieşirea din biroul matracucii, în faţa celor ce aşteaptă spăşiţi să intre, să cădeţi dramatic în genuchi şi să ţipaţi replicile mai sus menţionate. Dacă bateţi cu pumnii sau zgâriaţi cu unghiile uşa biroului cu atât mai bine.
Vă asigur dragi cititori că dacă 10% din populaţia României o să facă acest lucru scăpăm de fenomenul şpăgii în câteva luni. Dacă vă permite smart phone-ul să şi înregistraţi convorbirile cu cei în cauză când vă cer şpagă şi să punem şi pe youtube cu atât mai bine. Fac apel pe această cale să sharuiti mesajul acesta şi pe Facebook sau alte reţele sociale să vadă tot românul şi împreună să salvăm România. Nu vă uitaţi dragi cititori la faptul că această idee mi-a venit când eram pe budă, nu uitaţi că diamantele se găsesc în pământ. Şi dacă tot o să facem "o denunţare!" (aşa voi numii campania) eu zic să facem şi "o modestie" pe lângă că nu strică.


Tuesday, 11 November 2014

In trend: Politichie

Sunt confuz! Sau poate sunt doar deconectat. Sau poate nu mă mai interesează soarta României. Nu ştiu care e treaba da poate mă lămuriţi voi. Acum un an pe vremea asta am scris un articol plin de pasiune despre ziua României. Acel articol ca şi multe din acţiunile mele au fost inspirate din iubirea de ţară şi a oamenilor din jurul meu. Cu toţi am văzut mizeria de la noi din ţară, copii cerşind la intrarea în biserică, oameni mutilaţi cerşind prin intersecţii, gunoaie unde ar trebui să fie verdeaţă etc. Mie era şi frică să dau un ban la copiii străzilor că mă gândeam că o să ajungă la vreun burtos mustăcios cu ceafa de taur, burtos care ar putea să schilodească pe câţiva dintre copiii că să obţină factorul milei. Câţi copiii nu am văzut pe strada Atelierelor cerşind de la oameni numai ca să ducă banii la o ţigancă de vreo 300 de kile care îi vâra în sutien. Nu părea tanti că suferă de foame la câtă slănină avea pe ea. Aşa că mai cumpăram câte vreun şuberec sau o plăcintă cu brânză când vedeam pe câte unu mai amărât da bani nu le dădeam niciodată. Tocmai din cauza acestor mizerii de la noi am intrat în politică când aveam 16 ani, am intrat la liberali pentru că în doctrina liberală m-am regăsit. Din păcate atunci eram un idiot visător cum sunt şi acuma de altfel dar în proporţii mai moderate. Mă gândeam eu în naivitatea mea că o să schimb lumea, politica românească ar avea nevoie de un tânăr inteligent cu valorii morale aşa mi-am spus. În primii ani a fost frumos, mi-am făcut o mie de prieteni printre tineri şi chiar am început să urc scara ierarhică. Am fost pentru prima oară vice preşedinte la Junior League o organizaţie pentru simpatizanţii sub 18 ani ai partidului care nu puteau să fie membri. Organizaţie pe care am înfiinţat-o la Constanţa cu prietenii mei şi la care ar trebui să fi fost preşedinte dar am ales pe altcineva deoarece tatăl acelui cineva era membru în biroul municipal de seniori şi ne trebuia nişte “sprijin”.
Am fost şi membru al biroului municipal de tineret de două ori, odată numit şi odată ales. Am fost şi preşedintele organizaţiei de cartier Far, odată numit şi odată ales. Şi pentru vreo 2 luni am fost şi preşedintele organizaţiei judeţene Constanţa pentru partidul Forţa civică, asta până când am văzut că nu erau independenţi după cum se dădeau ci erau de fapt ai lui Băsescu. Dar am crescut şi m-am lăsat de politică spre marele regret al tatălui meu care şi în ziua de azi nu înţelege de ce m-am lăsat.
Răspunsul nu e unul greu de înţeles, am crescut în mocirla politicii româneşti şi am ajuns la concluzia că nu e de mine. Dacă printr-o performanţă aş reuşi să scot la iveală tot răul ce se ascunde în mine şi să devin cea mai rea versiune posibilă şi tot aş fi prea curat pentru politica românească. În atâţia ani cât am stat în partidul ăla nici odată nu s-a pus problema cum să ajutăm cetăţeanul. Liderii noştri niciodată nu au fost modele demne de urmat ci doar dezamăgiri. Odată în campanie candidatul nostru pentru poziţia de consilier la poarta 6, un doctor cu ceva popularitate în zonă, trebuia să viziteze o piaţă din poarta 6 şi să discute cu oamenii să vadă ce probleme au. Noi, tineretul, formam un fel de avangardă mergând la oameni şi dându-le nişte flyere cu mesajul partidului. Nu mai ţin minte care era conjunctura, o fi fost vremea proastă, sau ora nepotrivită da piaţă era slab populată şi după 10 minute de “campanie” candidatul nostru ne-a zis că numai are rost şi să mergem acasă. Sunt naiv recunosc, eu mă aşteptam ca pe lângă campanie omul chiar să şi dea interesul şi pentru oameni. Dar deoarece nu era destulă lume să-l vadă, candidatul nostru şi-a pierdut interesul de a sta de vorbă cu cei 3 vânzători din piaţă. Ăia nu aveau probleme.
Am văzut multe lucruri în PNL Constanţa, am văzut cum un întreg birou de la tineret a fost dizolvat şi în locul lor pus alt birou fără alegeri, fără un motiv “legal” după statutul partidului ci just because. Am văzut cum oameni pe care nu i-am văzut timp de 6 ani de zile la nici o întâlnire a biroului municipal de seniori, deveneau peste noapte preşedinţii biroului. Mi s-au dat şi mie listuţe cu cine trebuia să iasă la alegerile din cadrul partidului, listuţe cu nume pe care trebuia să le împart prietenilor mei, prieteni care reprezentau voturile pe care eu le controlăm. Şi numele meu a fost vehiculat pe o listuţă de asta şi aşa am ajuns să fiu membru în biroul municipal de tineret. Nu pentru că eram deştept şi frumos. Ci doar pentru că un membru de la seniori vroia să îi ofer informaţii despre ce făceau ăştia de la tineret la întâlnirile lor şi pentru că vroia să aibă propriul om acolo în birou. Şi eu am acceptat, pentru că vroiam să le fac în ciudă la tinerii din biroul municipal de tineret. Deoarece cu aceşti tineri au fost înlocuiţi pe nedrept toţi prietenii mei. Timp de doi ani m-am dus la întâlnirile biroului municipal doar să le fac în ciudă. Acum că mă uit înapoi regret decizia, nu ar fi trebuit să accept aşa ceva. Nu că aş fi spionat biroul municipal de tineret căci oricât de necopt aş fi fost la vremea respectivă nu aş fi făcut aşa ceva, ci pentru actul copilăresc în sine. Ar fi trebuit să mi fi dat demisia de atunci din partid. De fapt demisia ar fi trebuit să mi o dau când ni s-a prezentat la o întâlnire a biroului viitoarea alianţa DA. Toţi de la masă au zis DA, că ce bine şi ce frumos o să fie când ne aliem cu Base, eu am fost singurul împotrivă. Motivul însemnele PNL pe un perete cu lozinca “Prin noi înşine!” dedesubt.
Intenţiile partidului au fost mereu clare, să mai obţinem un post, să mai băgăm pe cineva în consiliu sau un primar printr-un sat din judeţ. Că aceşti reprezentanţi ai partidului o să schimbe lumea... vedeţi deci că eram un idiot. Un idiot mare cu degetele îngheţate pe pacheţele de Crăciun pe care le distribuiam prin sate uitate din judeţ ca să iasă cutărică primar, un idiot ce îşi pierdea zilele la partid punând felicitări cu semnătură candidatului în plicuri de paşti. Dar nu sunt supărat pe partid pentru asta eu sunt supărat pe mine căci am investit atâtea pentru nişte oameni ce nu merită. Cea mai mare atrocitate pe care am comis-o în numele partidului e când am votat cu PSD când erau în alianţă cu PNL ca să-l dea jos pe Base. Cum dracu m-am lăsat târât în asemenea hal încât am votat PSD? Cum dracu m-am lăsat târât în asemenea hal încât am votat PNL?
Oricum vă spun cu mâna pe inimă că nimeni din structurile de conducere PNL Constanţa nu o să vă merite vreodată votul. Nu zic nimic de restul organizaţilor din România pentru că nu am petrecut cu ei aproape 10 ani. Deci le dau the benefit of a doubt. Deşi dacă ne luăm după istoria recentă a României cam toţi candidaţii de azi au fost şi candidaţii de ieri şi doar vârful de lance s-a schimbat. Iar în afară de o mică categorie din populaţia României restul nu trăiesc bine. Din aceste motive nu o să mi pierd 5 ore din Duminica mea ca să merg din Scarborough până în downtown Toronto ca să votez. Mă doare fix în... dacă iese ori unul ori celalt.
Totuşi vreau să vă mulţumesc pe această cale tuturor Românilor care vă duceţi la vot şi care vă sacrificaţi timpul şi energia pentru România. Vă mulţumesc că doriţi să schimbaţi această ţară în bine. Vă doresc succes din toată inima şi vă admir sincer pentru dragostea de ţară de care da-ţi dovadă şi să nu credeţi că există vreo urmă de ironie sau ipocrizie în mine când vă zic aceste lucruri. Doar pentru că eu numai cred nu înseamnă că nu vă admir pe voi ce încă nu v-aţi pierdut speranţa şi dacă într-adevăr reuşiţi să schimbaţi această ţară prin pasiunea şi devotamentul vostru o schimbaţi şi pentru mine. Şi în conformitate cu postarea mea de anul trecut promit solemn să mă duc la vot la alegerile parlamentare. Chiar dacă v-a trebui să votez cu vreun partid fără nume căci eu pe hoţii ăştia din PSD, PNL şi PDL numai pun ştampila.


EU cu el am votat!!!!