În acesta frumoasă zi de luni, Canada a sărbătorit Thanks Giving, o sărbătoare populară în America de Nord adusă de primi colonişti. O sărbătoare în care familia se adună în faţa unui curcan bine rumenit şi înaltă o rugăciune pentru toate binefacerile cu care au fost binecuvântaţi. O zi în care oamenii se opresc din activităţile de zi cu zi şi se gândesc la toate lucrurile pozitive din viaţa lor împreună cu cei dragi. Nu e de mirare că această sărbătoare este toamna, anotimpul în care se adună roadele pământului şi că este la origine o celebrare a recoltei.
Pentru mine a fost primul Thanks Giving şi l-am sărbătorit alături de Laurie şi familia ei la reşedinţa familiei Lobo. Unde am devorat un curcan delicios cu sos de merişoare rumenit la perfecţie de către Arun. Şi deşi în România carnea se serveşte de obicei sărată, Canadieni îşi preferă carnea îndulcită deci pentru mine a fost o experienţă nouă să consum carnea de curcan cu sos de merişoare, cartofi dulci şi alte chestii ciudate ce constituiau umplutura curcanului. Pe lângă nefericita pasăre pe masă se mai aflau şi alte bunătăţi inclusiv o plăcintă cu brânză feta adusă de către subsemnatul. Nu trageţi concluzi pripite, nu m-am apucat de gătit ci doar am găsit plăcinta gata preparată în Food Basic. Eu doar a trebuit să o las în cuptor 40 de minute până să făcut rumenă. După ce mi-am umplut burtica cu plăcintă, chipsuri şi curcan aproape că nu am mai avut loc şi pentru desert, dar negresele, plăcintă cu dovleac şi faimoasele cupcakes s-au dovedit în final irezistibile.
Tot acest ospăţ a fost animat de către conversaţi plăcute şi ghiduşiile celor mici. Atmosfera plăcută de familie făcându-mă să mă gândesc la cei dragi de acasă şi la cât de mult îmi lipsesc.
După masă copioasă de Thanks Giving, Laurie s-a gândit că amândoi avem nevoie să ardem nişte calorii. Aşa că am purces la o plimbare de câteva ore prin parcul Thompson din Scarborough unde pe lângă caloriile arse am făcut şi câteva poze.
Pentru mine a fost primul Thanks Giving şi l-am sărbătorit alături de Laurie şi familia ei la reşedinţa familiei Lobo. Unde am devorat un curcan delicios cu sos de merişoare rumenit la perfecţie de către Arun. Şi deşi în România carnea se serveşte de obicei sărată, Canadieni îşi preferă carnea îndulcită deci pentru mine a fost o experienţă nouă să consum carnea de curcan cu sos de merişoare, cartofi dulci şi alte chestii ciudate ce constituiau umplutura curcanului. Pe lângă nefericita pasăre pe masă se mai aflau şi alte bunătăţi inclusiv o plăcintă cu brânză feta adusă de către subsemnatul. Nu trageţi concluzi pripite, nu m-am apucat de gătit ci doar am găsit plăcinta gata preparată în Food Basic. Eu doar a trebuit să o las în cuptor 40 de minute până să făcut rumenă. După ce mi-am umplut burtica cu plăcintă, chipsuri şi curcan aproape că nu am mai avut loc şi pentru desert, dar negresele, plăcintă cu dovleac şi faimoasele cupcakes s-au dovedit în final irezistibile.
Tot acest ospăţ a fost animat de către conversaţi plăcute şi ghiduşiile celor mici. Atmosfera plăcută de familie făcându-mă să mă gândesc la cei dragi de acasă şi la cât de mult îmi lipsesc.
După masă copioasă de Thanks Giving, Laurie s-a gândit că amândoi avem nevoie să ardem nişte calorii. Aşa că am purces la o plimbare de câteva ore prin parcul Thompson din Scarborough unde pe lângă caloriile arse am făcut şi câteva poze.
Cineva a simtit nevoia sa se urce in copac ca sa faca o poza cool de Facebook
Oare cate calorii se ard cand incerci sa te urci intr-un copac?
Nu e chiar usor sa te urci intr-un copac cand numai esti copil
No comments:
Post a Comment