Ah, e o zi aşa de frumoasă, soarele zâmbeşte cum n-a zâmbit el toată vara, norii plutesc leneşi pe cerul albastru şi eu privesc trist pe geamul biroului. Mare păcat să fi la muncă într-o zi frumoasă ca asta, nu că dacă aş fi fost liber aş fi făcut ceva pe afară dar peisajele impresionante din WoW m-ar fi distras de la frumseţea zilei de azi, gen nu aş fi fost destul de plictisit încât să mă uit pe geam. Şi eu şi superviser-ul ne-am terminat vieţile pe Candy crush saga şi acum ne uităm plictisiţi pe tavan. Aş citi din ziarele româneşti căutând o bârfă ceva dar la ce poze postează ăştia prin CanCan o să zică colegii că mă uit la filme porno în timpul programului. Nu că ar fi vreo problemă chiar dacă aş face aşa ceva, poate doar faptul că după aia o să stea toţi pe capul meu să le arăt fetele de la pagina 5.
Simt că undeva cineva mă judecă deja. Da! Citesc şi tabloidele, citesc şi cărţi din când în când şi câteodată mai şi filozofez. Desigur filozofatul nu-l fac când sunt plictisit în halul ăsta, nici o idee nu ar trebui să se nască din plictiseală ci din pasiune şi aceea înţelegere profundă a lucrurilor. Chestiuni ce mie personal îmi lipsesc cu desăvârşire în acest moment. Deşi am avut un moment de slăbiciune filozofică pe la începutul săptămâni când vroiam să scriu un articol impresionant despre aroganţă. Mai ales că, în Cancan, mă tot lovesc de vorba: “Să facem o aroganţă!”. Dar mai ales ambiţionat de toate gagicile de pe facebook care tot sharuiesc blog uri cu teme impresionante gen iubire, dramă and shit. Şi cum mă rodea monstruleţul ăla mic şi verde numit invidie (îmi lipseşte talentul şi de aia nu sunt sharuit pe facebook) am zis să fac şi eu un articol de ăsta şmecher de deştept ce să trateze un issue filozofic, cu un accent asupra naturii schimbătoare a omului şi cu o provocare gen ice bucket challenge care s-ar fi numit “Să facem o modestie!” poate poate aş fi impresionat şi eu pe cineva destul de un share. Ideea era în loc de să facem o aroganţă, cum e la modă, hai să facem o modestie. Preety smart eh? Aş fi început cu o temă clasică, cum societatea devine din ce în ce mai denaturată, cum înainte eticheta de “arogant” era ceva de care lumea se ferea iar acum e căutată. Aş fi acuzat vehement această “modă” şi aş fi îndemnat lumea să se schimbe, să condamne această atitudine care învaţă tineretul să iasă în evidenţă doar prin extravaganţe şi teribilisme. Şi în loc să facem “aroganţe” mai bine să facem o “modestie”, să ajutăm pe cineva, să facem lumea un loc mai bun etc.
Probabil că ar fi ieşit un articol bunicel din chestia asta dar fiind un om cât de cât citit mi-am dat seama că cea ce zic este irelevant. Dacă răsfoim puţin din analele istoriei vom observa că popoarele antice gen grecii, romanii, japonezii şi de ce nu şi dacii, erau nişte petrecăreţi notorii. Nu numai că şi o trăgeau în fund fără nici un issue de erau mai libertini sexual pe atunci decât suntem noi în the modern age. Şi totuşi dacă ne uitam la cum sunt tratate aceste popoare în mai sus numitele cărţi de istorie vom observa că sunt trataţi cu respect. Grecii ne-au oferit democraţia, romanii au înfiinţat un imperiu ce-a ţinut mii de ani iar personalităţi ce au influenţat istoria ca Cezar erau în acelaşi timp cunoscuţi şi pentru exuberanţele lor. Cezar fiind cunoscut în Roma antică ca amantul pleşuv. Nu numai că Cezar trăgea tot ce mişcă dar se şi folosea de apetitul lui sexual ca să avanseze social. Dacă această tactică vă sună cunoscută nu e de mirare, tot ce trebuie să facem este să ne uităm la numeroasele domnişoare din societatea “bună” a României. Probabil că Cezar nu ar fi ajuns niciodată să conducă batali prin Galia şi astfel să şi câştige renumele de mare general dacă nu ar câştigat mai întâi favoarea soţiei lui Crassus care l-a introdus în lumea bună. Sau cel puţin aşa ziceau cancanurile vremii.
Ideea e că suntem toţi diferiţi, fiecare face cum îl taie capul după propriul compas moral, probabil de aia şi Dumnezeu a zis “don’t judge” că îi judecă el la sfârşit. Cine ştie poate există un plan măreţ pentru moda blugi pe juma de cur al lui Bieber sau twerkingul lui Miley. Eu personal cred că Justin, beat, într-o seară a pierdut vreun pariu gen poartă blugi doar pe juma de cur pentru o lună şi cum ce face omul face şi maimuţa pac moda. Iar Dumnezeu l-a făcut pe Justin Bieber să piardă iniţial pariul ca să vadă el care s ăia mai deştepţi de pe planetă. Un fel de test IQ Dumnezeiesc.
Iar simt că cineva mă judecă pe undeva. Este OK zic eu să vrei să schimbi lumea în bine, să ţi doreşti ca oamenii să fie mai buni, mai modeşti, mai înţelegători. Este ok să îţi doreşti aceste lucruri dar cred că mai ok este să nu judeci oameni pentru cea ce vezi tu în ei indiferent cât de stupid ţi se pare. Mai ales că nu şti unde duce acea cale. Tocmai de aia nu o să scriu respectivul articol despre aroganţă şi astfel îmi voi pierde şansa la faimă pe facebook (a se observa sacrificiul personal). În schimb dacă nu o să condamn măcar o să fac un pic mişto. Nu de alta dar omor câteva păsări cu o singură piatră, poate o să fac câţiva tineri să şi acopere curul când o să şi dea seama cât de ridicolă e moda şi poate aduc şi câteva zâmbete pe feţele voastre. Şi oricum probabil că mi aş fi bătut capul degeaba să încerc să schimb lumea. Toată lumea primeşte şi trimite pe facebook citatele alea pline de înţelepciune de la oameni faimoşi dar aţi văzut pe careva care chiar să facă ce zic citatele alea? Aţi văzut pe vreunul care să zică de azi înainte numai o să bârfesc că mi-a zis cutărică că nu e bine! Normal că nu, o să zică că el/ea nu a bârfit niciodată şi în aroganţa lor nu o să creadă că este ceva neregulă cu atitudinea lor. Nu judec doar constat. Până şi persoanele care au scris citatele alea inteligente nu le au respectat. Why? Pentru că suntem oameni deci imperfecţi. În final vă las cu cel mai hip video al momentului să vedeţi şi voi talent în noua generaţie.
No comments:
Post a Comment