În ultimele două postări v-am povestit despre cum am luat examenul de limba engleză şi despre mica mea infracţiune. Deşi fericit că am luat nota maximă la examenul de limba engleză vreau să ştiţi că nu am fost fericit de faptul că am păcălit guvernul canadian cu aproape 3 dolari. Mai ales că a fost fără voia mea şi desigur pentru că nutresc un respect enorm guvernului şi poporului Canadian care finanţează atâtea organizaţii non profit ce ajută noi imigranţi ca mine să se adapteze în Canada şi deoarece canadieni au în loc de câini maidanezi veveriţe.
Aşa că dorind să mă revanşez faţă de poporul canadian şi în acelaşi timp să sărbătoresc realizările mele şi ale lui Laurie am mers la cumpărături. Poate vi se pare ciudat cum o expediţie într-un magazin poate să mă ajute cu dorinţa de a mă revanşa faţă de poporul canadian. Ei bine perimiteti-mi să vă explic, am fost la cumpărături într-un Thrift store (magazin second hand) care este gestionat de către organizaţia Salvation Army . Această organizaţie non profit comercializează bunurile donate de oameni la preţuri extrem de mici şi foloseşte profiturile obţinute pentru acţiuni caritabile. Ca de exemplu anul acesta magazinele Salvation Army au strâns peste 70 000 CAD, bani pe care i-au folosit în a trimite 332 de copii în tabără.
Deci faptul că putem să facem o faptă bună pentru comunitate şi în acelaşi timp să ne cumpărăm câteva chestii la preţ redus ne-a împins pe uşa magazinului gestionat de Armata Salvări. Unde la incredibilul preţ de 5 dolari am achiziţionat 6 cărţi în stare destul de bună. Iar Laurie şi a cumpărat o pereche de pantofi din piele şi un sacou, totul costând doar 20 de dolari.
Câţiva dintre cititori mei poate o să ridice o sprânceană la faptul că am făcut cumpărături dintr-un second hand. Uni dintre ei compătimindu-mă pentru faptul că sunt atât de sărac încât am intrat într-un asemenea magazin. Câţiva probabil vor simţi nevoia să mă sune şi să mă întrebe dacă am nevoie de nişte bani. Ei bine vreau să ştiţi că vă înţeleg prejudecăţile. În România şi mai ales în Constanta (suntem mai fiţoşi) a intra într-un second hand înseamnă a te expune judecăţi vecinilor. Poţi să fi şi miliardar dacă ai intrat într-un astfel de magazin vei fi etichetat ca sărăntoc ori zgârcit. Iar această repulsie faţă de un second hand am avut-o şi eu când am ajuns în Canada. Vreau să vă mărturisesc că atunci când Laurie mi-a sugerat să mi cumpăr câteva articole de îmbrăcăminte dintr-un Thrift Store am fost şocat. Cum adică EU să fac cumpărături dintr-un asemenea magazin? Dă cine îşi imaginează Laurie că sunt? Vreun sărăntoc ce trăieşte pe străzi care nu îşi permite să cumpere ceva nou?
Deşi evident am refuzat-o politicos zicându-i că tatăl meu mi-a spus "Niciodată să nu porţi haine de la altcineva!". Tot scumpul meu tată mi-a mai zis ceva înainte să emigrez în Canada: "Fiule acolo va trebui să uiţi tot ce ai învăţat aicea că să reuşeşti!". Şi trebuie să îi dau dreptate tatălui meu, aici trebuie să uit prejudecăţile mele faţă de anumite lucruri dacă vreau să mă integrez. Canadieni nu sunt ca români, faptul că intri într-un second hand nu o să atragă priviri compătimitoare asupra ta. Aici nu trebuie să fi ruşinos şi să refuzi când ţi se oferă ceva de frica părerilor negative ce s-ar putea revărsa asupra ta. În această chestiune Canada find o ţară mult mai liberă decât România. Faptul că în ciuda prejudecăţilor mele am intrat într-un Thrift Store, mi-am mărit mica mea bibliotecă cu 6 cărţi şi în acelaşi timp am contribuit pentru o cauză bună, ma făcut să mă simt destul de bine în propria piele.
Acum mai rămâne doar un singur lucru de dezvăluit. Ce cărţi mi-am cumpărat. Ei bine acum sunt posesorul a unui roman Star Trek numit "Rough Trails" şi a unei parti dintr-o serie fantasy numită "The wheel of time". Şi deşi probabil veţi râde de mine şi o să ziceţi că sunt un tocilar pentru că citesc cărţi Star Trek ei bine aveţi dreptate... în parte. Pe lângă romanul meu Star Trek momentan mai citesc şi "Biografia lui Manstein" un roman despre cel mai bun general german din al doilea război mondial. Carte care este cam greoaie pentru vocabularul meu limitat şi pe care o citesc numai pe budă. Lucru ce o amuză teribil pe Laurie.
Aşa că dorind să mă revanşez faţă de poporul canadian şi în acelaşi timp să sărbătoresc realizările mele şi ale lui Laurie am mers la cumpărături. Poate vi se pare ciudat cum o expediţie într-un magazin poate să mă ajute cu dorinţa de a mă revanşa faţă de poporul canadian. Ei bine perimiteti-mi să vă explic, am fost la cumpărături într-un Thrift store (magazin second hand) care este gestionat de către organizaţia Salvation Army . Această organizaţie non profit comercializează bunurile donate de oameni la preţuri extrem de mici şi foloseşte profiturile obţinute pentru acţiuni caritabile. Ca de exemplu anul acesta magazinele Salvation Army au strâns peste 70 000 CAD, bani pe care i-au folosit în a trimite 332 de copii în tabără.
Deci faptul că putem să facem o faptă bună pentru comunitate şi în acelaşi timp să ne cumpărăm câteva chestii la preţ redus ne-a împins pe uşa magazinului gestionat de Armata Salvări. Unde la incredibilul preţ de 5 dolari am achiziţionat 6 cărţi în stare destul de bună. Iar Laurie şi a cumpărat o pereche de pantofi din piele şi un sacou, totul costând doar 20 de dolari.
Câţiva dintre cititori mei poate o să ridice o sprânceană la faptul că am făcut cumpărături dintr-un second hand. Uni dintre ei compătimindu-mă pentru faptul că sunt atât de sărac încât am intrat într-un asemenea magazin. Câţiva probabil vor simţi nevoia să mă sune şi să mă întrebe dacă am nevoie de nişte bani. Ei bine vreau să ştiţi că vă înţeleg prejudecăţile. În România şi mai ales în Constanta (suntem mai fiţoşi) a intra într-un second hand înseamnă a te expune judecăţi vecinilor. Poţi să fi şi miliardar dacă ai intrat într-un astfel de magazin vei fi etichetat ca sărăntoc ori zgârcit. Iar această repulsie faţă de un second hand am avut-o şi eu când am ajuns în Canada. Vreau să vă mărturisesc că atunci când Laurie mi-a sugerat să mi cumpăr câteva articole de îmbrăcăminte dintr-un Thrift Store am fost şocat. Cum adică EU să fac cumpărături dintr-un asemenea magazin? Dă cine îşi imaginează Laurie că sunt? Vreun sărăntoc ce trăieşte pe străzi care nu îşi permite să cumpere ceva nou?
Deşi evident am refuzat-o politicos zicându-i că tatăl meu mi-a spus "Niciodată să nu porţi haine de la altcineva!". Tot scumpul meu tată mi-a mai zis ceva înainte să emigrez în Canada: "Fiule acolo va trebui să uiţi tot ce ai învăţat aicea că să reuşeşti!". Şi trebuie să îi dau dreptate tatălui meu, aici trebuie să uit prejudecăţile mele faţă de anumite lucruri dacă vreau să mă integrez. Canadieni nu sunt ca români, faptul că intri într-un second hand nu o să atragă priviri compătimitoare asupra ta. Aici nu trebuie să fi ruşinos şi să refuzi când ţi se oferă ceva de frica părerilor negative ce s-ar putea revărsa asupra ta. În această chestiune Canada find o ţară mult mai liberă decât România. Faptul că în ciuda prejudecăţilor mele am intrat într-un Thrift Store, mi-am mărit mica mea bibliotecă cu 6 cărţi şi în acelaşi timp am contribuit pentru o cauză bună, ma făcut să mă simt destul de bine în propria piele.
Acum mai rămâne doar un singur lucru de dezvăluit. Ce cărţi mi-am cumpărat. Ei bine acum sunt posesorul a unui roman Star Trek numit "Rough Trails" şi a unei parti dintr-o serie fantasy numită "The wheel of time". Şi deşi probabil veţi râde de mine şi o să ziceţi că sunt un tocilar pentru că citesc cărţi Star Trek ei bine aveţi dreptate... în parte. Pe lângă romanul meu Star Trek momentan mai citesc şi "Biografia lui Manstein" un roman despre cel mai bun general german din al doilea război mondial. Carte care este cam greoaie pentru vocabularul meu limitat şi pe care o citesc numai pe budă. Lucru ce o amuză teribil pe Laurie.
2 comments:
I read the biography of Manstein too! Probably it's the same copy.
Now I get all my books from the library. I prefer this to buying them, because a) it's free, b) you can renew your loans online, and c) even if the book is at a different library branch, they will deliver it free if you place a "hold".
Happy reading!
I got myself a library card and borrowed "QuickBooks for dummies" from the library :)i still like purchasing books. It's an addiction like some women have for shoes.
Post a Comment