Dupa o saptamana.

     Ieri s-a făcut o săptămână de când subsemnatul a pus piciorul în Canada. Multe lucruri interesante s-au întâmplat în această primă săptămână. Foarte multe dintre ele fiind deja prezente în articolele precedente. Dar în onoarea primei săptămâni pe cont propriu în Canada vreau să recapitulez câteva dintre aceste momente.
     M-am lăsat de fumat! Wahoooooooo!!!!!! A trecut o săptămână de când nu am mai pus ţigare în gură. Nu a fost prea uşor şi acuma după o săptămână când vă scriu aceste rânduri şi îmi sorbesc tacticos cafeluţa simt nevoia unei ţigări. Deşi a fost dificil ce a fost mai rău a trecut, sesiunile de tremurici au ajuns aproape inexistente, automatismele provocate de fumat sunt şi ele pe ducă (nu mai întind mâna după pachetul inexistent). Şi pot să vă zic cu mâna pe inimă că sunt incredibil de mândru că am putut să las acest viciu mai ales când văd reclamele anti fumat care sunt foarte populare aicea. Imaginaţi-vă un om prins într-o cuşcă făcută numai din ţigări asuprit de către acestea, incapabil să facă nimic ca să se elibereze de sub jugul ţigărilor. Când deodată un super erou apare, Nicorete, plasturele cu nicotină. Care distruge această închisoare eliberând pe săracul om de sub tirania ţigărilor. Ei bine eu am mers pe metoda James Bond am evadat singur din închisoarea ţigărilor fără nici un ajutor. Ştiu că foarte mulţi oameni se lasă de fumat şi nu fac un mare caz din asta şi că mai nici unu nu scrie o pagină de blog când se lasă, dar ei bine eu nu sunt modest şi nu mie ruşine să recunosc.
      Am postat recent pe Facebook un mesaj în care informam pe toată lumea că acum am un Card. Deşi sunt absolvent de Finanţe-Bănci nu prea pot să vă spun foarte multe despre acest card decât poate că e de la TD Canadian Trust (este foarte verde cu cifre şi litere arginţi strălucitoare) şi că pot să fac cumpărături cu el. Ei bine pentru prima oară în viaţa mea am folosit un card ca să mi plătesc cumpărăturile. Din nou ştiu că nu este un mare lucru pentru voi care poate aţi folosit cardurile de zeci de mii de ori. Dar pentru mine care am plătit cu cash toată viaţa această plată cu cardul e unu dintre primi paşi în a deveni cu adevărat Canadian!
     Ca să numai lungesc prea mult vorba şi să vă dau şansa de a vă plictisi, o să mai enumăr doar câteva evenimente notabile din noua mea viaţa. În ultima vreme am stabilit câteva întâlniri lucrative, lunea aceasta o să mă duc la un job workshop, unde o să fiu introdus în lumea fascinantă a pietei de munca canadiana. Am o întâlnire cu DL Quahar de la micro sistems ca să mă ajute cu C.V.-u şi căutarea unui loc de muncă. Iar în weekend o să merg la un BBQ  după care la două prânzuri unde o să mi se prezinte şi un job offer la o sală de fitness din partea unui prieten de familie de a lui Laurie. Şi s-ar putea să văd un meci de baseball pe un super stadion şi/sau să facem o vizită în Canada Wonderland (parc de amuzament). Sper ca în curând să vă arăt şi nişte poze cu noua mea casă şi noul meu oraş.
     În final aş mai dori să mă laud cu un singur lucru. Micul meu proiect pe internet la care am început să lucrez de când am ajuns aicea cu bine. Şi mă refer desigur la acest blog care spre marea mea mândrie a ajuns la 500 de pageviews. Şi da sunt conştient că nu e o cifră prea impresionantă în comparaţie cu alte blog uri/siteuri dar este blog-ul meu şi aşa mic cum e sunt mândru de el. Şi vreau să vă mulţumesc că aţi fost şi încă sunteţi interesaţi de toate bălăriile pe care le scriu mai ales când sunt din nou conştient (şi ruşinat) că gramatica mea lasă de dorit.
     Sper doar ca în curând să pot să vă delectez cu poveşti mai de soi, imagini mai grăitoare, şi o gramatică mai curată. Until then be well!